Modelul Mazutis și SweetModelul identifică diferitele faze ale procesului de construcție și dezvoltare implicate în conceptualizarea, proiectarea/planificarea, construcția, utilizarea și monitorizarea DUS. Este de reținut că multe dintre studiile de caz analizate în dezvoltarea acestui model (Figura 1,17), (Mazutis D. &., 2022) din punct de vedere calitativ, se aflau încă în faza de proiectare/plan sau în faza de construcție, deoarece cercetătorii au avut ca interes identificarea în mod explicit a unor determinanți ai DUS, prin urmare au fost găsite mai puține variabile în fazele operaționale sau de monitorizare.Ulterior au fost realizate analize încrucișate ale proiectelor aflate în diferite faze de derulare și a diferitelor părți interesate (stakeholderi) considerate a fi implicate în acest proces și împreună cu alți jucători, decidenți de la nivel macroeconomic (reprezentanți ai guvernelor naționale, regionale și municipale) și de la nivel microeconomic (profesioniști, constructori, consultanți, manageri). Fenomenul investigat ce constituie principalul interes al cercetării doctorale se află la nivelul mezoeconomic, în zona în care stakeholderii aferenți industriei mediului construit interacționează între ei și cu comunitățile pe care le construiesc, inclusiv prin rețele intersectoriale care operează la mai multe niveluri.
Un model de dezvoltare urbană durabilă pe mai multe niveluri, în mai multe etape (Mazutis D. &., 2022)
Modelul Hammarby (Hammarby Sjöstad) Disponibil la: https://www.sciencedirect.com/topics/engineering/sustainable-urban-development
Acest model DUS (Figura 1,16) prezintă un cartier ce datează din anii 1970, fără calități urbane, cu spații publice neutilizate, poluate, intersectat de autostrada care provoca zgomot, poluare, lipsit de vizitatori și cu probleme socioeconomice precum segregarea, competitivitatea, dezinteresul civic.
Furuset, suburbie din Valea Grorud, la 20 de minute de orașul Oslo, a încununat realizările regiunii Oslo în dezvoltarea urbană durabilă devenind model de bune practici, un etalon pentru o dezvoltare similară viitoare atât în Norvegia cât si în afara ei (Figura 1.17), parte a proiectelor pilot ale FutureBuilt[1], un program pentru dezvoltarea zonelor și clădirilor ecologice.

Dezvoltare urbană verde și incluzivă în Furuset – Oslo Disponibil la: https://fmezen.no/furuset-oslo/
[1] FutureBuilt (2009) reprezintă o colaborare între 10 parteneri, inclusiv autoritățile municipale din Oslo, Bærum, Asker și Drammen, Ministerul Administrației Locale și Modernizării, Banca de Stat Norvegian pentru Locuințe, Enova, Agenția Națională pentru Reglementări în Construcții, Clădirea Verde Norvegiană Consiliul și Asociația Națională a Arhitecților Norvegieni) a fost înființată pentru a sprijini regiunea Oslo în scopul său de a atinge neutralitatea climatică până în 2030, cu scopul de a finaliza cel puțin 50 de proiecte-pilot până în 2020.
Modelul așezării solare din Freiburg, Germania
Așezarea solară (Solarsiedlung) din Freiburg, Germania, (Figura 1.18), este un oraș ecologic sau un cartier verde și un plan pentru dezvoltarea urbană durabilă (DUS), devenit model de bune practici, rezultat al unei echipe de arhitecți, urbaniști, investitori, academicieni, un proiect tehnologic, integrat social și eficient economic, un excelent exemplu al interacțiunii dintre dimensiunea ecologică, economică și socială a dezvoltării sustenabile.

Așezarea solară (Solarsiedlung) din Freiburg, Germania. Disponibil:https://en.wikipedia.org/wiki/Sustainable_architecture#/media/File:Freiburg_071ss.jpg
Un alt model de DUS regăsim la Cluj-Napoca care are în plan realizarea unui hub educațional (creșă, grădiniță, gimnaziu, liceu, bazin olimpic, bază sportivă și pădure-parc) în cartierul Borhanci, investiție de 478,5 mil. lei.
Acesta va include: creșă cu 11 grupe a câte 9 copii, grădiniță cu 8 grupe a câte 20 de copii, școală gimnazială formată din 3 corpuri de clădire și sală de sport, liceu cu laboratoare și sală de sport, bazin de înot acoperit cu capacitate de 1.000 de spectatori, bază sportivă, pădure-parc, pe o suprafață de peste 50 ha., având un buget de 96 mil. euro, TVA inclus, susținută din fonduri europene, de la bugetul local, dar și din alte surse legal constituite conform legii.
